Deși nu mă identific cu nicio religie anume, nu pretind că vin dintr-un spațiu gol. Fiecare om are o experiență originară — una culturală, spirituală, familială — care îl modelează. Și eu port urmele acestei experiențe, așa cum orice ființă umană poartă rădăcinile propriei formări.

Dar experiența nu este identitate.

Ea ne influențează, dar nu ne poate limita decât dacă îi permitem.

Eu nu neg tradiția din care provin, însă nici nu mă las definită complet de ea. O depășesc prin înțelegere, prin discernământ și prin libertatea de a mă raporta direct la Divinitate. Suveranitatea mea spirituală nu vine din ruptura față de ceea ce a fost, ci din capacitatea de a transforma tot ce am trăit în claritate.

Astfel, nu sunt „în afara lumii”, ci înăuntrul ei — dar nu prizoniera ei.

Experiența mă modelează, însă adevărul interior mă conduce.