https://www.petitieonline.com/scutire_taxe_i_pentru_impozite_pentru_propriettile_efectiv_folosite#form
Citiți petiția și semnați dacă va regăsiți
SCUTIRE DE TAXE ȘI IMPOZITE PENTRU PROPRIETĂȚILE EFECTIV FOLOSITE
Motto și principiu fundamental
Statul, atunci când stabilește taxe și impozite, trebuie să le raporteze la rezultatele propriei administrări economice și la nivelul real de dezvoltare pe care îl generează, nu să transfere asupra cetățenilor consecințele unei administrări ineficiente.
I. Principii
1. Principiul locuirii efective
Locuința reprezintă spațiul fundamental al vieții private și familiale.
O proprietate locuită efectiv de cel puțin un cetățean român, proprietar sau coproprietar identificabil, nu poate fi supusă taxării sau impozitării locale.
Dreptul de proprietate, garantat constituțional, nu poate fi afectat fiscal atunci când bunul este folosit conform destinației sale naturale — locuirea.
2. Principiul folosirii efective
Se consideră folosire efectivă atunci când proprietatea este utilizată de:
proprietar,
coproprietar,
membrii familiei,
familia extinsă a acestora.
În aceste condiții, proprietatea își îndeplinește rolul social și economic și nu constituie obiect de taxare suplimentară.
3. Principiul proporționalității fiscale
Taxele și impozitele trebuie raportate la indicatori economici reali ai societății.
Pentru proprietăți neutilizate: raportare la venitul mediu pe economie, diferențiat pe localități sau zone administrative.
Pentru taxe generale: raportare la capacitatea economică reală a cetățenilor.
4. Principiul responsabilității suprafeței
Neutilizarea terenurilor nu este, prin ea însăși, o faptă negativă.
Taxarea nu vizează neutilizarea, ci suprafața deținută, în raport cu capacitatea reală de susținere financiară.
II. Argumente logice
Proprietatea locuită reduce presiunea socială asupra statului și contribuie la stabilitatea comunităților.
Fiscalitatea trebuie să încurajeze locuirea și menținerea populației în România.
Taxarea excesivă a proprietății utilizate descurajează responsabilitatea individuală.
Proprietățile neutilizate pot genera dezechilibre urbane și economice, justificând o fiscalitate diferențiată.
Corelarea taxelor cu venitul mediu creează echilibru între localități dezvoltate și zone cu venituri reduse.
III. Regimul locuințelor
Proprietatea locuită de cel puțin o persoană identificabilă, cetățean român, este scutită de taxe și impozite locale.
Scutirea se aplică atunci când locuirea este realizată de proprietar, coproprietar sau familia acestuia.
IV. Regimul terenurilor
Terenul aferent locuinței este scutit de impozitare atunci când este folosit împreună cu aceasta.
Pentru terenuri extravilane:
până la 1 hectar — scutire;
peste această suprafață — impozitare proporțională.
Dacă proprietarul nu poate susține fiscal suprafața deținută:
terenul poate intra în administrare temporară a statului;
după 5 ani de neasumare, poate trece în proprietate definitivă conform cadrului legal stabilit.
V. Autovehicule și mijloace individuale de deplasare
Scutire de taxe pentru un singur mijloc individual de deplasare rapidă per cetățean român:
autoturism,
motocicletă,
motoretă sau echivalent.
Această măsură favorizează mobilitatea și locuirea activă în România.
Statul poate institui taxe generale de drum raportate la indicatori economici naționali.
VI. Locul de parcare
Se acordă scutire de taxe pentru locul de parcare situat în fața locuinței utilizate efectiv de cetățeanul român.
Se poate aplica o taxă generală de parcare raportată la venitul mediu pe economie pentru fiecare vehicul.
VII. Regimul proprietăților neutilizate
Clădirile nelocuite pot fi impozitate progresiv.
Nivelul taxării se stabilește diferențiat pe localități, raportat la venitul mediu și dinamica economică locală.
VIII. Temeiuri legale
Constituția României — art. 44 (dreptul de proprietate privată)
Constituția României — art. 47 (nivel de trai decent)
Constituția României — art. 56 (așezarea justă a sarcinilor fiscale)
OG nr. 27/2002 privind dreptul de petiționare
Codul Fiscal — principiul proporționalității și autonomia fiscală locală
IX. Semnarea petiției
Petiția poate fi semnată de orice cetățean român care a împlinit vârsta de 18 ani, conform legislației civile și administrative privind asumarea actelor juridice.
Persoanele sub 18 ani pot lua la cunoștință conținutul petiției, însă nu pot semna, întrucât semnarea implică răspundere juridică.
X. Dispoziții finale
Semnarea asumată a acestei petiții contribuie la fundamentarea unui demers legislativ bazat pe voința cetățenilor.
Eficiența inițiativei depinde de fiecare persoană care își asumă demersul prin semnătură, promovare și utilizarea mijloacelor legale pentru transpunerea legislativă a propunerii.
[COJOCARU LILIANA], [ 26.02. 2026]. Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei petiții nu poate fi copiată, reproducă sau distribuită fără permisiunea autorului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu