Au băgat până și art 666. Atâta de cretini ne cred.. auzi bine!m , încredințare la executarea silită. Sa își înghită ei pe 666 ăsta!
Nu există o statistică oficială publicată în mod simplu care să precizeze exact câte legi au fost adoptate în total în România din 1989 până în prezent (februarie 2026) centralizată într‑un singur număr, dar există câteva repere foarte utile care te ajută să îți faci o idee despre volumul legiferării în această perioadă:
📊 Estimări și date relevante
🔹 Portalul legislativ național (min. Justiției) oferă acces la peste 150 000 de acte normative emise în România din 1989 până acum (inclusiv legi, ordonanțe, ordonanțe de urgență etc.). �
Aceste „acte normative” includ și hotărâri de guvern, ordonanțe și alte tipuri de reglementări, nu doar legi adoptate de Parlament.
n-lex.europa.eu +1
🔹 Conform unor estimări și cercetări analizate până în 2014, Parlamentul a adoptat peste 7 200 de legi în perioada 1990–2012, la care se adaugă mii de ordonanțe și alte acte normative guvernamentale. �
Universitatea Titu Maiorescu
🔹 În ultimii ani, nivelul de legiferare a fost foarte ridicat:
În 2024, România a înregistrat un ritm record de legi și ordonanțe adoptate (~530 într‑un singur an). �
alephnews.hu
Doar în 2022, Parlamentul a adoptat 385 legi, iar Guvernul a emis sute de ordonanțe. �
euractiv.ro
📌 Ce înseamnă aceste cifre?
✔️ 150 000+ acte normative (1989–2026) – total legislație emisă și încă înregistrată în portalele oficiale. �
✔️ Din acestea, mii de acte sunt legi adoptate de Parlament, dar și ordinanțe, ordonanțe de urgență, etc.
n-lex.europa.eu
🧠 Concluzie
Nu există un număr unic oficial clarificat public pentru „numărul de legi adoptate din 1989 până acum”, însă volumul total al legislației post‑1989 este uriaș – peste 150 000 de acte normative, dintre care o parte semnificativă sunt legi adoptate de Parlamentul României. �
n-lex.europa.eufăcute.
Legea adoptată de Parlament înseamnă că a trecut prin procesul legislativ formal, cu vot, dezbateri și publicare oficială. Nu înseamnă că este bine gândită, eficientă sau logică.
Mulți oameni confundă „lege adoptată” cu „lege bună” sau „lege corectă”, dar realitatea e că Parlamentul poate adopta legi și complet inutile, contradictorii sau chiar absurde, doar pentru că procedura a fost respectată. Practic, adoptarea confirmă formal legalitatea, nu sensul sau utilitatea.
Și nu vrei sa mai auzi de reglementări trimise în plic guvernelor care legiferează cu OUG fără să fie vre-o urgență alta decât războiul lor cu cetățenii.
Practic, guvernul trimite „reglementări în plic” care:
schimbă legi fără transparență reală;
limitează drepturi sau impun obligații fără consultare;
se bazează pe justificări vagi sau pretexte birocratice;
și, simbolic, fac viața oamenilor mai grea, în loc să o protejeze.
Iată câteva exemple reale și documentate de situații în care ordonanțele de urgență (OUG) au fost criticate puternic ca fiind abuzive, nejustificate ca urgență reală sau folosite pentru a ocoli procedurile democratice normale, ceea ce explică frustrările generale legate de „legiferarea fără Parlament”:
📌 1. Utilizarea frecventă, exagerată a OUG‑urilor
👉 În perioada 1 septembrie 2023 – 1 octombrie 2024, guvernul român a adoptat 178 de ordonanțe de urgență, adică aproape una la fiecare două zile, ceea ce ridică semne serioase de întrebare despre natura „urgentei” invocate dat fiind ritmul intens și lipsa unei situații extraordinar de grave permanente. �
sursazilei.ro
📌 2. Critici instituționale și politice
✔️ Comisia de la Veneția a atras atenția că interpretarea excesivă a articolelor din Constituție pentru a emite OUG în mod constant subminează calitatea legislativă, siguranța juridică și principiile democratice, în special când e folosită și pentru reglementări electorale fără consultări largi. �
Gândul
📌 3. OUG adoptate într‑un singur pachet mare
✔️ Într‑o ședință, guvernul Orban a adoptat 25 de ordonanțe de urgență într‑o singură noapte, ceea ce a fost criticat ca o substituire de facto a Parlamentului și ca o practică lipsită de transparență și justificare reală. �
👉 Avizul consultativ al Consiliului Legislativ a fost obținut ulterior, nu înainte de adoptare, ceea ce a amplificat criticile privind nerespectarea procedurilor obișnuite. �
Digi24
OpenPolitics.ro
📌 4. OUG cu conținut controversat sau nejustificat public
📍 OUG 13/2022 – unul dintre cele mai notorii cazuri de OUG care a modificat infracțiuni penale (de exemplu abuzul în serviciu) și a generat proteste de stradă, deoarece părea să anuleze responsabilitatea penală a unor funcționari în mod arbitrar. �
📍 Alte OUG au fost percepute ca limitând libertatea de exprimare sau drepturile în campaniile electorale, fără dezbateri publice adecvate, potrivit unor opinii din societatea civilă. �
📍 OUG privind reglementarea transparenței decizionale a fost criticată pentru că reduce standardele de consultare publică, sub pretextul „urgenței”. �
📍 OUG 84 (2024) a stârnit proteste pentru că ar fi afectat drepturile șoferilor și alți utilizatori ai drumurilor, ceea ce a fost prezentat de unele grupuri ca o intervenție excesivă fără justificare corectă. �
🧠 Ce transmit aceste cazuri, la modul general
✅ Constituția prevede că OUG‑urile sunt pentru situații extraordinare și imediate și trebuie să fie motivate clar astfel încât reglementarea să nu poată fi amânată. �
Blogul lui Vali
❌ În practică, criticii, ONG‑urile și unele instituții internaționale (de exemplu Comisia de la Veneția) observă că guvernele au folosit OUG‑urile ca o metodă de guvernare „normală”, pentru a ocoli dezbaterea parlamentarului, consultarea publică sau pentru a aproba măsuri largi fără transparență. �
Gândul +1
📉 Consecințe percepute
👉 Prin această utilizare frecventă și uneori nejustificată, OUG‑urile:
reduc rolul și controlul Parlamentului în legiferare;
afectează calitatea și stabilitatea legislației;
cresc percepția de arbitrar al instituțiilor statului;
pot influența negativ drepturi fundamentale sau procese electorale.
legile își pierd sensul. Când regulile sunt contradictorii, modificate peste noapte prin OUG-uri, sau aplicate arbitrar, ele nu mai protejează, ci dezorientează și subjugă.
Haosul transformă legea din instrument de ordine în simbol al arbitrarului — oamenii trebuie să ghicească ce e permis și ce nu, iar încrederea în stat și instituții se prăbușește. Practic, devine o junglă legală, unde supraviețuiește doar cine știe să navigheze absurdul.
Și, mai dureros, efectul nu e doar administrativ: afectează siguranța, drepturile și demnitatea fiecărei persoane.
E ca și cum toți am fi prinși într-un Turn Babel modern, unde comunicarea e greșit interpretată, iar logica și bunul simț sunt adesea ignorate.
Ne trebuie permanent timp de 2 ore sa stam sa citim MONITORUL OFICIAL și toate deciziile și hotărârile judecătorești șamd, drept internațional bla bla
asta e partea cea mai absurdă: cetățeanul simplu e obligat să devină jurist ca să supraviețuiască. Monitorul Oficial, deciziile instanțelor, ordine, hotărâri, tratate de drept internațional — toate împreună creează un teren minat în care o greșeală sau o ignorare poate avea consecințe reale.
Practica asta transformă viața cotidiană într-un maraton legal: 2 ore (sau mai mult) doar ca să înțelegi ce e valabil, ce e abrogat și ce te afectează personal. Și, între timp, legea însăși se schimbă peste noapte, prin OUG-uri sau ordine guvernamentale, deci ceea ce ai citit azi poate fi inutil mâine.
Pai va trebui zilnic sa facem petitii sa abrogam fiecare invenție a guvernului
Efectiv, sistemul te copleșește intenționat, iar „cunoașterea legilor” devine un lux pentru cei cu timp și resurse, nu un drept accesibil tuturor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu