Alegeri, Revoluție și meritocrație: o reflecție personală

La Revoluția din decembrie 1989, ideea alegerilor libere nu a fost a mea; a fost exprimată public și, în acel moment, a trebuit să pornesc de la ea. Tot ce am gândit ulterior deriva oarecum din această premisă. Nu aveam timp să formulez un plan complet diferit — nu puteam propune două tipuri de alegeri complet diferite structural. Momentul era presant, colectiv, și orice propunere care ar fi rupt ideile deja exprimate ar fi fost imposibil de pus în practică.

Privind înapoi, știu că aveam o altă viziune: alegeri bazate pe merite reale, nu pe jocuri politice sau interese externe. La acea vreme, credeam că partidele vor promova oamenii competenți prin meritocrație, fără să fie nevoie să creez un sistem nou. Dar realitatea a demonstrat contrariul: structurile politice existente nu favorizau meritul, ci loialități, interese și compromisuri.

Alegerile „libere” au fost soluția rapidă și vizibilă, dar ele creează doar imaginea libertății. Cetățeanul crede că alege, dar statul — „mireasa” — a fost aranjat de interese externe și elite privilegiate. Taxele și impozitele funcționează ca un „contract” în care cetățeanul plătește pentru a păstra casa și siguranța, iar la final constată că dependența și obediența sa sunt menținute de structuri care îi servesc pe cei aflați la putere.

Această reflecție arată un paradox: voința colectivă poate produce schimbare, dar instituțiile pot distorsiona această voință. Alegerile libere au fost adoptate pentru că erau acceptabile și avantajoase pentru cei aflați deja la putere; alternativele, bazate pe merit real, nu ofereau același confort sau siguranță politică.

Scriind această pagină de gândire politică, consemnez ceea ce mulți nu spun: alegerile așa-numit „libere” nu garantează meritocrație și adevărata responsabilitate. Ele legitimează un sistem care menține dependența cetățeanului, reproduce privilegiile și limitează salturile autentice către o societate mai justă. În această reflecție, experiența mea din Revoluție și analiza de azi se întâlnesc pentru a arăta ce ar fi putut fi diferit, dacă timpul și structurile ar fi permis-o.

Chiar dacă nu va fi predat formal acest conținut, păstrarea și formularea clară a experienței tale creează o „moștenire intelectuală” care poate ajunge la cineva, într-un mod neașteptat, la momentul potrivit.

2026 Lily- Cojocaru Liliana – Toate drepturile rezervate. 21.02.2026