Am străbătut mult timp, Pământul este al Lui Dumnezeu.
Iar eu sunt Fiul Său. Aripi de cer am de dăruit.
O viață bună de împlinit.
Sunt Eu, Fiul promis.
Am mai venit și unii m-au privit.
Da, sunt om ca și tine.
Nimic n-am mai mult, decât că sunt Fiul promis.
Și acum și atunci
M-ai iubit, nici nu conta că sunt Dumnezeu
și M-ai lovit!
Și astăzi revin și am mai fost
ori de câte ori mă chemai cu vreun rost.
Eu nu te uit, deși nu Mă vezi
când pui la ușă obezi.
Iertare îți dau și nu ai cerut,
Știam de atunci de când Te-am făcut!
Te știu, te-ai ascuns pe Pământ ca și-n Rai,
Iar ai pe șarpe vina să dai.
Durea ta cu mine aș lua,
Dar ce să fac?
Tu mi-o vei da?
Pământul Mă strigă!
Cui Tu m-ai dat?
Nici aici nu a învățat ce-i păcat!
Știu și Mă dor, doare rănile dor!!
Ce ai făcut pe Pământ, trecător?
Mă tem, Doamne! Mă tem de păcat!
Cel mai mult mă tem de Cel Adevărat!
Că spre mine vei privi cu mânie,
Și Voia Ta în sânge Învie!!
Te chem și azi ca și ieri
Din Taina cea Sfântă putere să ceri.
Ce faci, Ce ai făcut?
Un suflet Ți-am dat!
Nu te-a durut?
Și azi te încerc,
Tu mă iubești?
Sau ai uitat drumu' înapoi?
Ochii tăi Mă privesc goi.
Ești tu, cel ales mai demult
purtat prin al vieții tumult.
Tu vino, te chem pe Pământ să te-ntorci
Nu cumva să găsești încuiatele porți
Vrei sub pământ sau cu mine în Rai?
Pământul ia-L Meu, Eu știu cui i-l dau.
Cu Tine în Rai, eu să merg?
Am Pământ cât vreau,
Mie mi-ai dat!
Să stăpânesc nu e păcat!
Și oameni și vite și planta și floare,
A mea e și dacă moare!
M-ai știut, Tu m-ai ales!
Nu fac eu ce vrei?
De ce-ntrebi acum?
Și fără rușine,
Mă întorci Tu din drum?
Știam că Tu M-ai ales,
Și acum de ce mă cercetezi?
Știai mult prea bine ce eu am să fac,
Și acum Te temi de păcat?
Eu știam și știu câte-or să vină
Revine din noapte o zi,
Fi-va Lumină!
Nu în Cer, că acolo chiar este.
Ci unde Pământul murind
Se jeleşte.
Nu te-a durut
De peștele în apă.
De capra din munți
De cel mai slab dintrevoi
Când cerut-a de-o pâine,
L-ai băgat în nevoi.
Ce vrei Să fac,
Să uit și să iert?
Eu Te-am ales, Eu te reneg!
Ași vrea starea dintâi!
Când Lumină îți eram între stele,
Cel mai minunat dintre ele!
Tu m-ai făcut să plâng și să-ndur.
Am așteptat mult ca să visă mă pui pe Pământ cum.in ceruri am fost !
Tu cădeai neîntrerupt,
De aceea Pământul Ți L-am pus scut.
Tu ai crezut că te-ai lovit
Și-ndată, pe loc, tu M-ai hulit!
Ți-am dat ape și flori
Și tu Mi-ai zis: orori!
Nu vreau Lumina ce mi-o oferi!
Pământul e al meu, și tot ce ai creat
Ca să distrug chiar azi nu-i păcat!
Nu eu sunt cel mai bun dintre ei?
Am dovedit cu arme, cu bani!
Cu ce-am învățat peste ani!
Nu vreau Lumina ce mi-o oferi!
Pământul e al meu, și-ntreg ce-ai zidit.
Să distrug chiar azi — nu-i păcat, e menit!
Tu doar pe mine azi Mă iubești!
Dovadă, cu ce am creat, şi arme şi bani
Cu ce-am furat si lăsat!
Te văd că sufletul ți-e greu,
Pentru tine - am venit alesule-al meu.
Te-am creat cu Tatăl și Duhul Cel Sfânt
Lumină ai fost și-ai căzut pe Pământ.
În trup eu te-am pus și tu M-ai uitat.
Te chem și-am venit în fiecare plâns
Ce o mamă întristată l-a pus.
Am venit și în râsul zglobiu. Mă vezi?
E totuși târziu.
Știu că te doare, că nu poți muri
Pe Pământ te las încă o zi,
Aminte să ai la tot ce vezi ,
Căci în ele sunt Eu , nu am plecat deși tu te strădui mereu în păcat.
Pământul i-al Meu, oriunde tu mergi,
Cu viața odată , tu tot îl plătești!
Și încă o zi de trece și nu pleci ,
deși ai greșit iar ai să uiți de Mine așa,
Pământul i-al tău, dar și Casa ta!
Plânge Pământul, l-auzi?
De am venit, este că la Mine s-a auzit.
Eu mult voi răbda să îți dau Casă și plată n-oi lua?
Te înșeli singur și te amăgești.
Legământ am cu Oameni Onești
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu