luni, 30 aprilie 2018

sâmbătă, 14 aprilie 2018


Note scrise


Onorată  instanță  vă rog să rețineți  că acestă speță a dosarului meu este judecată pe timp  de pace iar acțiunile despre care se vorbește au avut loc acum 29 de ani , când pe teritoriul României  a fost instituită starea de război, ce putea degenera în război civil! 
De aceea obiectivele strategice ale României au jucat un rol dosebit de important în evenimentele Revoluției Române din Decembrie 1989, care  nu a fost o Revoluție pașnică , fapt ce  este de notorietate internațională.
 Dezideratele Revoluției au fost spuse și înfăptuite printre rafale de gloanțe , în ritmul lor printre lacrimi  suferință și moarte.
Primul deziderat înfăptuit chiar din timpul Revoluției  a fost libertatea de exprimare, libertatea cuvântului , înfăptuit chiar în momentul pornirii emisiei radiofonice ale SRTVR-urilor, începând cu ora 13 a zilei de 22 Decembrie 1989, prin deschiderea emisiilor DRTV-Timișoara , ora 14 -STRTV-Craiova, urmându-le și celelalte SRTV-uri .
STRTV-urile  au pornit emisia pentru Revoluție ,  cenzurată prin sigilare , prin ordin abuziv al dictatorilor la 12 ianuarie 1985 , iar  la data de 22 decembrie 1989 tocmai pentru a asigura cea mai bună reacție umană în fața stării de război dar și pentru a deveni o tribună a Revoluției.
Comisia condusă de  SS Adrian Sanda,  a ,,analizat” această ,,speță” catalogând  un STRTV ca ,,fără obiectiv , este o comisie care abuzează ,  după ce răul a fost  trecut, cu ajutorul STRTV-urilor și cu mine care nu ram lucrător al lor. Dar am fost alături de personalul DTRT-V -TIMIȘOARA de la microfonul STRT-V-Craiova. .



Repet, Revoluția la STRV  a însemnat:
- ABOLIREA CENZURII prin pornirea  EMISIEI RADIO de la zero.
-CEL MAI IMPORTANT DEZIDERAT  AL REVOLUȚIEI,  
Libertatea de explimare , ÎMPLINIT!

 Amintind despre carnagiul de la Televiziune ca despre  ceva glorios , nu ca  un dezastru și prostie vădită  de coordonare a celor de care a depins acest obiectiv strategic central, pretizând că morții produși acolo sunt eticheta importanței, având la 29  de ani să ne măsurăm în morții căzuți la zidurile clădirilor apărate-culmea monstruozității  ridictă  la rang de,, criteriu- scuză” de  evaluare luptător, rdicând stupizenia   a propriei stupizenii a acestei comisii.
 Devine criteriu de măsurare a eroismului meu , moartea care a fost posibilă în altă parte datorită prostiei , răutății , incompetenței cu care s-au purtat vremelnicii coordonatorii ai Revoluției  , care azi fac subiectul unui dosar penal deschis pe rol pentru crime împotriva umanității! -în dosarul Revoluției.
 Reamintesc  că în al II-lea război Mondial a fost ras de pe fața pământului, Studioul central din București, fapt care se putea întâmpla și în Decembrie 1989. Pornirea STRTv-urilor nu a mai dat loc de întors regimului comunist, odată ce au pornit pentru Revoluție.

 În 1953 , regimul antidemocratic -prin Consiliul de Miniștrii, realizează că are nevoie de Studiouri teritoriale pentru apărarea statului în caz de război ,  ca  necesitate și de aceea le și înființază ca obiective  strategice cu folosință  publică (nu militare) !
Regimul ceaușist realizează că sunt periculoase  pentru propiul regim fiind incontrolabile de Securitate , pentru că nu aveau baza materială pentru aceasta  , iar importanța lor strategică este păstrată, pentru că în caz de război cu forțe din afara țării ostile regimului Ceaușisto-comunist,  să facă cât mai bine față.
 Regimul realizează că nu le  poate desființa tocmai fiind strategice , deși și-ar fi dorit personal cei doi dictatori și au recurs la sigularea emisiei, urmând să creeze un post hipercentralizat chiar în Casa Poporului.

 Susținerea  Revoluției cu STRTv-uri a fost salvatoare în coordonarea la nivelului teritoriului României , având în vedere dezastrul de la posturile centrale. care aproape au pierdut controlul iar în teritoriu nu aveau cum să mai facă față dacă  STRV-urile nu preluau starea de război , căutând să o controleze și echilibreze,grăbind deznodământul , încheierea atrocităților.

Orice cetățean interesat de viața sa cunoaște că acest tip de  obiectiv este de importanță dosebită fiind în primul rând strategic.
Numai pentru a nu mi se da mie  drepturile s-a inventat acest pretext  că acest obiectiv nu ar fi atât de important , deși  pârăta în fața  celorlalți  cetățeni români nu poate susține o asemenea aberație.
 Scuza că eu numai dacă adun acțiuni din CjPCR și STRTv fac cât un altul este stranie. Ce contează în care din ele, ambele sunt de importanță deosebită!
 Nicăeri în lege nu este spus căt colo cât dincolo face suma corectă de  merite!
În întâmpinarea înaintată instanței,  pârâta , pentru speța cererii mele , sub conducerea fostului Secretar de Stat Adrian Sanda, afirma că legiuitorul a avut în vedere selectarea obiectivelor de importanță deosebită pe  criteriul  victimelor-,,precum la Televiziune. CC,
Dar tot pârâta se face că uită (ca și cum nimeni nu cunoaște obiectivele , cât să numeri pe deegete) , pe cel mai renumit obiectiv de imporanță deosebită care deschide înșiruirea  clădirilor publice
-Opera-din Timișoara,
 unde nu s-au produs victime și nu erau structurile regimului totalitar!
Radioteleviziunea română în schimb ca organ de partid și de stat  ca parte integrantă a structurii regimului totalitar deținea aceste structuri oricum.
Obiectivele de importanță deosebită  au atribute diverse cu funcțiunile lor, dar obiectivele strategice  care pentru orice cetățean român ,  legile statului român le numesc construcții de importanță deosebită , nu pot fi declasate  din funcția lor , impotriva legii , de niște vremelnici funcționari publici cu atât mai mult cât ele au acționat la Revoluție.
De altfel pârăta recunoaște în fața unui  cetățean râmân , altul decât eu ,  că Studiourile teritoriale nu au cum fi decât obiective de importanță deosebită, inclusiv în legea 341/2004 cu modigicările aduse de oug 95/2014, pentru că orice cetățean asta știe și vrea să i se confirme ce știe , iar autoritatea își face datoria să răspundă.
Dar după ce pârăta constată prin expunerea publică a răspunsului pozitiv , că acesta de fapt îmi folosește chiar mie în obținerea drepturilor mele  , se răzgândește și reface răspunsul crezând că astfel scade importanța deosebită a STRTv-urilor.
Morții , victimele nu sunt criteriu de  selecție  obligatoriu   la  obiective de importanță  deosebită!   De aceea acest fals criteriu nu are cum să fie normal în evaluarea unui luptător.
 Eu am făcut orice mi-a stat în putință să nu văd  morți , victime la obiectiv și pe cât s-a putut în regiune și  în  Craiova sau chiar și în țară!
Este evident că meritul meu este cu atât mai valoros,  tocmai că nu am avut morți sau răniți la obiectiv! Criteriul acelor morți nu are nici o legătură cu importanșa obiectivului ci cu proasta gestionare a informațiilor, conflictului.
Victimele au fost și sunt o mare problemă a Revoluției Române, de notorietate prin controversele iscate, procesele ce s-au deschis în cauza Revoluției, ca crime împotriva umanității!

Este rușinos că pârâta se folosește de acestă dezastruasă situație doar pentru a mă elimina din rândul Luptătorilor Rol Determinant.
 Numai dacă există siguranța că victimele au fost sunt produse strict de forțele de represiune, înainte de ora 12.09 ,,fuga lui Ceaușescu”, vizează includerea de orașe  asemenea celor determinante, ca un factor ce nu ține de un anumit obiectiv sau persoană.

Tocmai acesta este rolul acestor STRTv-uri de a reduce panica prin informare, desigur dacă este coordonat corect și nu ca în studiourile centrale din București unde est de notorietate că s-a produs haos, panică s-au făcut nenumărate dezinformări care au avut drept consecință un număr ridicat de victime care nu fac cinste nimănui și mai ales Revoluției și clor c l-au provocat!
Opera din Timșoara nu era o instituție importantă a regimului totalitar, Ca și Casa de Cultură din Sibiu, dar STRTv-ului se pretinde, uitind că asta și sunt!
Nici un articol al legii 341/2004 cu modificările  ulterioae nu are în cuprinsul lui  în parte sau expres , o specificație  fără echivoc  care spune :”prin  obiective  asemenea  se înțelege  clădiri  unde   au avut  lupte cu  arme de foc  soldate  cu  morți sau răniți ” unde ?  NICĂIERI!
Dar pentru ași justifica  părerile, considerentele,  dreptul de a restricționa , pârăta  impune  STRTvurilor  un fals criteriu-dovada-morților la obiectiv ca ,,dovadă” a  importanței obiectivului în viziunea  vizionară a pârâtei !
Mă pedepsește astfel pârâta ,  retroactiv , să îmi pară rău,   că nu am   produs  victime din pricina ,,nesăbuinței”  de  a coordona  corect apărarea Studioului Teritorial de  Radio Craiova ,  asfel încât și la noi să fie  morți în urma focurilor de armă,  destui de mulți încât să devină ,,criteriu de gratificare”!  Și nu îi ese ruține deloc  de  acestă monstroasă idee.
Practic conducerea pârătei îmi impută ,,o vină” imaginară , special ca să mă dezonoreze și să nu îmi ofere gratitudinea meritată pe care o puteam obține decât moartă cumva,  putând titlul de erou martir în nici  un  caz  Luptător Rol Determinant.
Pârâta vorbește despre riscuri ca și cum numai ei, ocupanții funcțiilor publice în autoritatea   ca luptători,   au avut riscuri la București,  iar noi în țară nu.  Fals, eu  personal fiind beneficiara gloanțelor îndrepate spre mine în  locul  unde eram în STRTv Craiova. Nu mă pot prostii pe mine căreia i-au șuierat gloanțele pe la urechi și unul era bun să mă nimerească! Riscul nu poate fi cuantificat , mare sau mic ,  este suficient că s-au tras focuri de arme spre STRTv Craiova . Un om poate muri și dintr-un glonț.
Legea stipulează în mod expres  extinderea obiectivelor de importanță deosebită  prin asemănare nu prin  egalitate ,
Care sunt crieteriile de...egalitate ?(egalitatea nu există) , așa cum pretinde că a extins pârârâta, fapt evident fals , pentru  că nicăieri nu s-a mai admis altele asemenea numite : Opera, CC, Televiziune, Radio ...în schimb au fost adăugate altele , neegale cu primele  ci doar asemenea! Deci pârâta pretinde cu falsă nevinovăție că a reușit să selecteze  obiective egale cu cele stipulate în clar,  când în fond sunt numai asemănări cu primele !
Pe deasupra , răspunsul  marchează că dacă ai avut acțiuni în CJPCR similare...ce este aia similare ?
în viziunea  și  aprecierea subiectivă  a  pârâtei, (căci legea nu prevede!) , deci iar pârâta introduce relativul ,,egalului”, asemănătorului , abordând de data acesta sinonimul ,,similar”. Cum să fie similare acțiunile ?(adică ,,egale” că așa înțelege pârâta termenul ,,asemenea”, ca ,,egaliate”). Deci absurdul pretențiilor pârâtei escaladează și sfidează rațiunea ca să-și justifice părerologia, văzând că legea este încă   ,,generoasă” cu mine.
Cum să îmi ceri acțiuni similare în StRTr-v ca în CjPCR, când este concret și arhicunoscut că sunt instituții cu funcțiuni diferite .
 
Din cele  două răspunsuri date aceleași cereri la distanță de peste 3 ani   de la publicarea Oug95/2014 care modifică legea 341/2004 , prin care  se cerea motivul legal prin care comisia numită pentru a aplica prevederile Oug95/2014, după ce  comisia  a soluționat toate cererile LUPTĂOR ROL DETRMINANT, după ce conducerea  aceastei  comisii a fost demisă în urma abuzurilor constatate, scandalului provocat de acuzațiile că această comisie extrem de drastică cu unii și laxă cu cei ce ofereau șpagă (pentru că nu și-au dorit să aibă de  a face cu metodele neortodoxe de evaluare a acesteia), după foarte multe expuneri publice a situației  luptătorul din STRTV, mai ales a mea, noua conducere prin SS  Sorin Meșter Vintilă  recunoaște  că STRTV Craiova este obiectiv de importanță deosebită , prin răspunsul dat cererii lui Cojocaru Cristinel Constantin  și la două  luni se răzgândește, nuanțând răspunsul!
Pârâta recunoaște că acest răspuns  a apărut în spațiul public  și nu a fost încântată de loc de întorsătura luată de propria sinceritate , dându-și seama că îmi pot obține drepturile  mele astfel  și își justifică răspunsul cum se vedeîn răspunsul pârâtei din 20.03.2018(atașat la această notă).

SS Vintilă Meșter  revine la aceeași cerere cu un nou răspuns de parcă o instituție  aplică o lege de 3 ani și nu știe  ce răspunde unui cetățean și ăți tot reface răspunsurile după cum ,,bate vântul și ploia!
În noul răspuns afirmă că doar generozitatea legii nu este suficientă  și că comisia nu are de gând nicicum  să fi generoasă precum legea , ea comisia trebuie să facă ajustări, restricții .(chiar dacă legea nu le prevede).
Comisia  acestei instituții astfel nu numai că nu ține cont de STRTVcă este de importanță deosebită,  dar nu reușește  să priceapă că am acționat folosind mai mult instituții cu sediul în Craiova la aceeași dată -22.12.1989.
Comisiile  pârâtelor  trebuiau să fi cunoscut din probele dosarului (dar sunt convinsă că nici nu a deschis dosarul,nici nu a citit contestația ) că eu am acționat în mai multe obiective, dar cu toate acestea , am fost invizibilă pentru cele două comisii, chiar dacă am făcut cereri de audiență repetate.
Probă stă faptul că în lista din 23 martie 2018  expusă public pe site-ului instituției...din ,,eroare”(probabil mi-au rătăcit contestația)  eu lipsesc din lista contestatarilor la deciziile pârâtei .

luni, 9 aprilie 2018

Ce este un obieciv de importanță deosebită


Tribunalul Bucureşti
Adresa : București, Bulevardul Unirii nr.37, sectorul 3, cod postal 030823.   
Secţia a-II-a de Contencios Administrativ și Fiscal
Complet : C16
Dosar nr. 31027/3/2016









Domnule  Președinte   al Tribunalului Bucureşti,


Subsemnata  reclamantă COJOCARU  LILIANA,  născută la data  04.04.1967, în municipiul CRAIOVA, județul DOLJ,  posesoare a  C  calitatea   de LUPTĂTOR REMARCAT PRIN FAPTE  DEOSEBITE dovedită cu Certificatul Preschimbat seria LRM-C.nr. 00271 eliberat la data de  10.05.2008   publicate în Monitorul Oficial 467 bis din 7 iulie 2010 la poziția 3 ,
 aduc la cunoştinţa instanţei de judecată faptul că   pentru termenul de judecată următor, la intrarea pe rol a cazului ,după ridicarea suspendării depun la dosarul cauzei 31027/3/2016 , prin serviciul de registratură ,următorl precizări:

 Prin cerința  expresă în susținerea  pretenției de respingere  a cererii mele pentru că la obiectiv  nu ar  fi exstat  victime , se aduce un adaus legii inventând o cerință suplimentară pentru obiectivele de importanță deosebită , ce o face chipurile obligatorie: amintește că la apărarea Radio Craiova nu s-au produs victime, de genul răniți  sau morți  și acesta ar fi un criteriu cu de la puterea comisiei ,pentru selecția de obiective .
Pârâta ,,legiferează” încă un criteriu suplimentar, în mod expres, cu dedicație ,  pentru mine,  ca  obligatoriu ,  ca fiind criteriu de selecție legal pentru obiective,  ca și cum Revoluția ar fi avut anume  ca deziderat producerea  de jertfe, poate mai mult decât de victorie!
Arestații , răniții,  martirii  la sau în obiectiv  nu sunt obligatorii deloc  pentru a stabili clasa de importanță a obictivelor,
  Aceștia puteau exista oriunde în oraș,  pentru a admite orașele  determinante  , dacă victimile au  fost produse de organele de represiune, în legătură cu evenimentele Revoluției ,  până la ,,fuga lui Ceaușescu”,  22 decembrie 1989ora 12.09.
În privința admiterii altor obiective, extinderea numărului de obiective , Radio Oltenia Craiova face parte din obiectivele de importanșă deosebită  prin mențiunea sintagmei și altele asemenea , alte precizări exprese nu fac referire la excluderea lor, neexistând o altă referire expresă pentru a fi exclus.
Asfel , până la urmă autoritaea a considerat că nu este exclus și face parte integrantă de obiectivele cu ajutorul cărora luptătorii au luptat ppentru dărâmarea rgimului și Victoria Revoluției.
 Radio Oltenia Craiova  din construcție este un obiectiv de importață deosebită , obiectiv strategic,  deținând stație de radio-emisie .
Iar  pentru că acest obiectiv acționează în intersul Revoluției , prin intermediul său transmițându-se  mesajul Revoluției, cuplul Ceaușescu fiind  înfierat public împreună cu regimul comunist , încă din 22 decembrie 1989,  își menține clasa de importanță.
Ca la acest obiectiv nu s-au înregistrat victime în interior sau la exterior , constituie o cerință ilegală , pe care legea nu o prevede expres la obiective le de  imporanță deosebită în mod expres ,ca fiind general valavilă , fapt neadevărat.
Este important ca structurile totalitare să fi acolo sau pe acolo, dar nu neapărat să fie și victime . Dar sunt convinsă că au existat obiective unde nu au fost victime și totuși obiectivului nu i s-a cerut acest criteriu.  În articolul sus menționat, care constituie norma de selecție a obiectivelor de importanță deosebită pentru Revoluție, nu apare acest pretext al morților și răniților  la obiectiv în mod expres sau subînțeles!

Reamintesc că și obiectivul Radio Craiova a fost vizat de tirul gloanțelor , mai bine zis persoanele din interior și din exerior și în speță , odată chiar numai persoana mea !
DE CÂTE GLOANȚE ESTE NEVOIE CA UN OM SA FIE MORT? Unul , două , trei? Asupra mea , într-o camera luminată cu bec s-a tras doar un glonț spre mine , noroc că m-am deplasat de la telefon , fix în acel moment și trăgătorul a ratat ținta. Imediat au venit și ceilalți care ereau la parter , eu fiind la etaj , pe partea cu Liceul Frații Buzești.
Ei au văzut glonțul și l-a luat unul din ei. Pe mine nu mă interesa să păstrez așa ceva pentru că nu era ceva important pentru mine.
De unul! Atât era nevoie ca să fiu cel puțin scoasă din luptă! Acela s-a tras spre mine, personal dedicat, pentru că eram un intrus în Radio Oltenia Craiova!  !Și se vedea clar în cine trage , fiind și singura persoana din camera în acel moment!
Stând apoi, cu luminile stinse ,î  n altă cameră tot la etaj ,a trebuit iar să mă ascund , lipindu-mă de podea și în întunericul colțurilor ,( pe ferestrele largi venea lumină din stradă pentru că sunt lipsite de draperii, chiar și atăzi , poți vedea în interior chiar și din stradă) a început  iar să se tragă în rafale.
Am evitat în mod intenționat să mor , pentru că nu aveam nevoie de o bravadă .
Este logic că am făcut acest lucru nu numai pentru a-mi apăra viața dar pentru a continua ce am început în aceea seară de 22 Decembrie 1989-Revoluția!
Că am acționat rațional, hotărâtă fiind , în ciuda faptului că era pentru mine ceva absolut nou, iar demersul început trebuia să-l definitivez neapărat.
M-am ascuns, dar asta nu garanta că nu puteam fi nimerită. Noroc am avut că am avut unde să mă ascund , pentru a duce la bun sfârșit ce mi-am propus, în primul rând să mă feresc de gloanțe , că nu eram proastă să stau în geam să văd de unde vin gloanțele .
 Sincer ași fi dorit  să văd, dar , nu știu cum să vă spun, șuieratul , vâjiala rafalelor de gloanțe , zgomotul lor , pericolul iminent îți dezarmează curioziatea . Oricum nu aveam armă și nu voiam să incit la mai multă violență. De aceea niciodată nu mi-am luat armă, pentru că voiam să imprim acțiunilor mele cât mai multă pace. Apoi , tot am  vrut  să lupt   tot  fără armă tocmai ca să reduc violența adversarilor rezistând fără armă , non-violent .
Acest lucru a făcut posibil să îmi continui acțiunile tocmai rămânând vie și fără găuri prin oase și carne , plecând pe lumea cealaltă de dragul morții, ( ca să satisfac o comisie care aplică legea arbitrar, împotriva ei și a bunului simț, ce nu impune unor obiective impunând altora ) pentru alții , rămașii în viață , peste 28 de ani, de parcă moartea este o zeiță căreia trebuie ridicate osanale și nu vieții!
Pentru victime , răniți , martiri , sunt alte reglementări legale , care se aplică indivizilor , nu obiectivelor.
Vreau să întreb pe cine ar fi preferat comisia drept victimă, martir la Radio Ottlenia Craiova, care din luptători? Penibil , nu?
Ori comisia a vrut să mă pedepsească pentru că am rămas vie ocupând un obiectiv de importanță deosebită-obiectiv stategic ?
Moartea nu a făcut parte din dezideratele Revoluției, deși violența luptătorilor a fost răsplătită cel mai adesea. Chiar dacă eu am miliat prin toaă atitudinea mea pentru non violență , împotriva înarmării civililor , eu însămi rezistând fără armă.
Pe când acțiunea nonviolentă , acțiunile care caută modalități pentru pace nu sunt răsplătite, fapt ce constituie o imensă nedreptate!
Și totuși asupra Operei din Timișoara nu s-a tras și nici nu s-au înregistrat victime, iar pentru victime, Catedrala din Timișoara nu a devenit obiectiv de importanță deosebită,
Reamintesc că nu am venit la Studioul de Radio Craiova cu gândul să ucid, de aceea nici nu m-am înarmat, din contră, prin rezerva purtării de armă , să obțin prin bună înțelegere , nu prin forță sau intimidare ci de bună voie ,acordul de a vorbi, de a mă adresa publicului. Sau să rezist fără a promova absolut de loc violența , lucru pe care l-am și făcut.Maniera luptei dusă de mine prin nonviolentă a fost necesară pentru obiectivul ocupat  de mine și constituie modelul după care țari ca India și-au obținut independența și este cea mai de dorit modalitate de luptă ,  într-o lume civilizată.         Oricum moartea mea , dacă avea loc atunci și acolo , petrecându-se după fuga dictatorului, nu putea fi valorificată la nimic. De exemplu ca conform oug 95, să devină oraș determinant Craiova.
La Casa Studenților din Craiova , unde m-am organizat pentru a ocupa Radio Craiova și cu alți studenți , chiar a fost împușcat cineva, cu toate acestea nu a fost considerat obiectiv , oare pentru că nu l-a solicitat nimeni? Sau pentru că trebuia mai mult de o victimă găsită?
Pentru că am avut noroc și încă trăiesc și dacă atunci nu m-am lăsat ciuruită , lovită , suficient de mult în confruntările cu forțele de represiune, nu am coaste rupte sau găuri în piele, acum cum ași putea să nu trec prin suferințe echivalente de la cei cărora ar fi trebuit să primesc recunoaștere? Nu a contat deloc , absolut deloc suferința nervoasă suferită , șocul post-traumatic devastator...nu , nu , chiar nu a contat, pentru că nimănui nu-i vine să creadă dimensiunea suferinței ..
Deci trebuie realizat că este penibilă pretenția pârâtei în a stabili importanța unui obiectiv după numărul sau numai prezență victimelor!
Pe când pentru localitate , ca întreg a fost un criteriu de selecție obligatoriu.
Cel mult se putea accepta că la un obiectiv faptul că: dacă s-a executat foc asupra acelui obiectiv, ca ripostă a forțelor de represiune la ocupația abuzivă încă a obiectivului de către cetățeni neautorizați în acele spații și care efectuau acțiuni revoluționare, dar nu pentru că acolo nu l-au nimerit , sau nimerit gloanțele pe careva , pentru că trăgătorii au fost nenorocoși sau bine instruiți!
 Confruntarea personală cu forțele de represiune în cazul acesta specific a luat forme mult mai subtile  darși din cele evidene câci forșele de represiune nu se lăsau căutate ci trăgeau ca sa intimiteze  și să ucidă cred în primul rând pe luptători,  dar să țină trează panica asupra populației.  Din descrierea făcuă , aici, dar și confruntarea cu forțele armate în piașa CJ-PCR Doj , face ca persoana mea în mod individual să fie confruntată cu forțe de represiune  aflae în diverse grade de violență.
Că Radio Craiova, fostul Studiou Teritorial de Radio-televiziune din Craiova este obiectiv de importanță deosebită conform și Oug 95 din 2014, acum este complet evident și acceptat de pârâta la această dată , acest fapt fiind deja recunoscut.
Despre victime se refereau la nivelul orașului și puteau fi minim arestați,sau răniți , asta până la fuga lui Ceaușescu .

 În Oug95/2014, Art.3 se cer două tipuri de construncții( clădiri)  ca obiective ca să devină obiective de importanță desebită:
I.
 ,,clădirile de importanță deosebită, în care se găseau structurile regimului totalitar construcția , clădirea , de importanță deosebită trebuie să să fie parte integrantă în acțiunile Revoluției Române din Decembrie 1989, nu neapărat orice clădire a   Statului  sau publică .
În acele clădiri deosebit de importante, puteau fi structurile totalitare sau  chiar lipsi : ”se găseau structurile regimului totalitar.
Deci avem încă trei subclase:
a) importanță deosebită; depinde pentru cine deosebite(altfe)- baricada
b) Cu structuri totalitare : Securitate, Miliție
c) De importanță deosebită în care se găseau structurile regimului totalitar; clădirile administrației statului - Consiliul de Miniștrii
II.
Pe ,,alte clădiri publice” în care  nu neapărat să fi existat .structurile regimului totalitar,,alte clădiri publice: Opera din Timișoara, Comitetul Central și comitetele județene sau municipale ale partidului, Televiziunea Română și Radiodifuziunea Română ...”
III.  ,,și altele asemenea;” cu cele din categoria I și II.

  Numai astfel se poate înțelege cum au fost posibile obiectivele următoare.
Pe lângă cele enumerate  în clar Comisiile  de aplicare  au mai  admis  și alte obiective  asemenea precum: Casa de Cultură din Sibiu, Consiliul de Miniștrii, Consiliul orășenesc Caransebeș, baricadă prin criteriul de asemănare.

Alte  Obiective  admise


Nr.crt.
Locaitate
Obiectiv art. 31
Obiectiv admis asemenea
Localitate 
 1
Timșoara
Opera
Casa de Cultură
Sibiu  
2
Mun,cap.jud
CJPCR
Consiliul orășenesc
Caransebeș

Obiectiv-Baricada - , nu este enumerat. 
- nu este cladire publică  
BARICADA este clădire de importanță deosebită,  în care se găseau structurile regimului totalitar?
Baricada este o constructie , improvizată, importantă pentru Revoluție., nu o clădire.
Deci este relevantă pentru comisie și accepțiunea de construcție de importaanȚă deosebită pentru Revoluție , ce este echivalentul pentru construcții strategice, ca fiind construcții de importanță deosebită.
Cu ce  obiectiv se aseamănă  BARICADA ?
Baricada  construcție de importanță deosebită- strategică (baraj)?

Nr.crt.
Localitate
Obiectiv Art,31
Obiectiv  admis 
Localitate
4
București
 /////////////////////////////
baricada
București

Obiectivul  Radio Oltenia Craiova -  respins

1. Asemenea
2. clădire publică
3. Construcție de importanță deosebită-strategică
4. în care se găseau structurile regimului totalitar
a. Securitatea  ca să păzeazcă emisia.
b. Personalul era angajat al unui organ al Statului totalitar, Radioteleviziunea Română
                             
1. ASEMĂNAREA

Radiodifuziunea Craiova este asemenea cu Radiodifuziunea Română,
Nr.crt.
localitate
Obiectiv Art.31
Obiectiv respins 2015
Localitate
1.
București
capitală
Radiodifuziunea Română
Studioul de Radiodifuziune Craiova
Craiova
Municipiu



Obiectiv admis 2018


-pentru că ambele sunt în subordinea  Societății Române de Radiodifuziune,
datorită identității în:
-Construcții de importanță deosebită -strategice
-de interes național
-obiectului de activitate - emisiuni  radiodifuzate.
-legii de funcționare  aceași , atât în 1989, cât și astăzi.
- proprietarului , înainte de 1989, statul Republica Socialistă România. Acum regia autonomă a Statului , Societatea de Radiodifuziune Română

  
2. CLĂDIRE PUBLICĂ
În 22 desembrie 1989, Studioul Radio Craiova  , cu emisia închisă , în proprietatea Statului, cu capacitțile tehnice intacte , capabil oricând să emită , având personal tehnic de întreținere și un reporter corespondent al Radioteleviziunii Române la Studioul teritorial Craiova -dl. Domozină, încă,  un securist pentru supravegherea emisiei, era un obiectiv strategic , care nu se adresa publicului larg.
 Prin ocupația lui  și de către alte persoane decât cele angajate , la Revoluție , el este redat folosirii publice în aceeași zi de 22 decembrie 1989 prin adresarea de informații de mare importanță catre cetățeni.
Deci Studiuoul teritorial  de Radiodifuziune Craiova  în aceași zi a trecut de la regimul primei categorii de obiective , la cea de a II- a categorie-Clădire publică.
Clădire publică este construcția care serveste comunitatii sau indeplineste o functie sociala si face parte din proprietatea publica.
 Exemple:cladirile tribunalelor, sediile municipale, scoli, inchisori, sectii de politie, unitati militare, biblioteci, spitale, clinici si cladiri sociale sau publice
Legea 372 actualizată în anul 2016, privind Performanţa Energetică a Clădirilor, defineşte ce este o clădire de interes şi utilitate publică. Astfel: clădire de interes şi utilitate publică – clădire cu o suprafaţă utilă totală de peste 250 m²
frecvent vizitată de public, ocupată de autorităţi ale administraţiei publice în care se desfăşoară
activităţi de interes public naţional, judeţean sau local sau în care se desfăşoară activităţi
comerciale, social-culturale, de învăţământ, educaţie, asistenţă medicală, sportive, financiar-bancare,
de cazare şi alimentaţie publică, prestări de servicii şi altele asemenea.
În 1989 împreună cu Televiziunea Română  faceau parte din  Radioteleviziunea Română , erau proprietatea statului , clădirile lor cu toate dotările  fiind  bunurile poporului, clădiri publice, precum clădirea Operei din Timișoara, Comiteul Central PCR și ele tot proprietate socialistă , a întregului popor. 
Clădirea Studioului Teritorial a fost o clădire  particulară,  naționalizata, achiziția fiind destinată folosului statului, adică întregului popor (Constituția din 1952) ,prin ordin al Consiliului de Miniștrii, clădirea trece din domeniul privat,  prin naționalizare , în proprietate de stat  deci în domeniul public.
Clădirie  în care se găseau organele puterii de stat, centrale şi locale (Marea Adunare Naţională, Consiliul de Stat, Preşedintele Republicii, consiliile populare); organele administraţiei de stat (Consiliul de Miniştri, cu ministerele şi celelalte organe centrale subordonate acestuia, respectiv comitetele executive ale consiliilor populare); organele judecătoreşti; organele procuraturii; organele cu dublă subordonare, de partid şi de stat (Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, Consiliul Organizării Economico-Sociale, Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale ş.a.); organizaţiile de masă, obşteşti şi cooperatiste (sindicate, U.T.C., Consiliul Naţional al Femeilor, Consiliile oamenilor muncii aparţinând naţionalităţilor conlocuitoare, uniunile de creaţie, A.R.L.U.S., Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii, asociaţii socio-culturale, U.N.C.A.P, CENTROCOOP, UCECOM etc.); unităţi economice, instituţii cultural-educative, de cercetare şi învăţământ (G.A.C., G.A.S., S.M.T., Institutul de Studii Româno-Sovietic, Muzeul Româno-Rus, Şcoala 2 „A.A. Jdanov”, Academia „Ştefan Gheorghiu” etc.); mijloace de comunicare în masă (Agerpres, „Scânteia”, RadioTeleviziunea Română ş.a.) erau clădiri publice .
Radiodifuziunea Craiova de la înfințare din 1954 activează sub diferite denumiri în același sediu  , aceeași clădire , la aceeași adresă și activitatea sa a fost întodeauna îndreptată către publicul larg , deci este clădire publică. 
Clădirea achiziționată prin naționalizarea de locuințe particulare , de la orașe, conform Constituției Republicii Populare Române 1952 , art7-partea naţionalizată a fondului de locuinţe de la oraşe, constituie proprietate de stat,. conf art6 bun aș întregului poporproprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie care are fie forma proprietăţii de stat (bun comun al poporului)-.
Constituţia Republicii Populare Române 1952
MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
În temeiul articolelor 38 şi 104 din Constituţia Republicii Populare Române,
publicată în “Monitorul Oficial” Nr. 87 bis din 13 Aprilie 1948,
Art. 6. Fundamentul formaţiunii social-economice socialiste este  proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie care are fie forma proprietăţii de stat (bun comun al poporului), fie forma proprietăţii cooperatiste-colectiviste (proprietatea gospodăriilor agricole colective sau a organizaţiilor cooperatiste).
Art. 7.
Bogăţiile de orice natură ale subsolului, fabricile, uzinele şi minele, pădurile, apele, izvoarele de energie naturală, căile de comunicaţie de orice fel, transportul feroviar, fluvial, maritim şi aerian, băncile, poşta, telegraful, telefonul, radio-ul, mijloacele de tipar, cinematografia şi teatrul, gospodăriile agricole de stat, staţiunile de maşini şi tractoare, întreprinderile comunale şi partea naţionalizată a fondului de locuinţe de la oraşe, constituie proprietate de stat, bun comun al poporului.
DECRET nr.92 din 19 aprilie 1950
pentru nationalizarea unor imobile (prin care se nationalizeaza imobilele cladite ale fostilor industriasi, fostilor bancheri, fostilor mari comercianti şi celorlalte elemente ale marii burghezii, imobile cladite ale exploatatorilor de locuinte, hoteluri şi alte asemenea). publicat în B.Of. nr. 36/20 apr. 1950
ART 1  Pentru intarirea si dezvoltarea sectorului socialist in economia R.P.R;
Pentru asigurarea unei bune gospodariri a fondului de locuinte supuse degradarii din cauza sabotajului marei burghezii si a exploatatorilor care detin un mare numar de imobile;
Pentru a lua din mana exploatatorilor un important mijloc de exploatare;
Se nationalizeaza imobilele prevazute in listele anexe, inregistrate la Cancelaria Consiliului de Ministrii sub Nr. 543 din 14 Aprilie 1950, care fac parte integranta din prezentul decret si la a caror alcatuire s-a tinut seama de urmatoarele criterii:
1. Imobilele cladite care apartin fostilor industriasi, fostilor mosieri, fostilor bancheri, fostilor mari comercianti si celorlalte elemente ale marii burghezii.
2. Imobilele cladite care sunt detinute de exploatatorii de locuinte.
3. Hotelurile cu intreg inventarul lor.
4. Imobilele in constructie, cladite in scop de exploatare, care au fost abandonate de proprietarii lor, precum si materialele de constructie aferente oriunde s-ar afla depozitate.
5. Imobilele avariate sau distruse de pe urma cutremurului sau a razboiului, cladite in scop de exploatare si ai caror proprietari nu s-au ingrijit de repararea sau reconstructia lor.
ART 2. Nu intra in prevederile decretului de fata si nu se nationalizeaza imobilele proprietatea muncitorilor, functionarilor, micilor meseriasi, intelectualilor profesionisti si pensionarilor.
ART 3. Imobilele nationalizate trec in proprietatea Statului ca bunuri ale intregului popor, fara nici o despagubire si libere de orice sarcini sau drepturi reale de orice fel.
ART 4 Prin imobile in sensul prezentului decret se inteleg atat terenul cu constructiunile, cat si instalatiile aferente, cu intreg utilajul existent pentru intretinerea imobilului.
ART 5  Imobilele proprietatea sotului, sotiei sau copiilor minori se considera ca apartinand unui singur proprietar in ce priveste aplicatiunea prezentului decret.
ART 6  Prin efectul prezentului decret, statul se substituie in toate drepturile fostilor proprietari.
Locatarii cu orice titlu ai imobilelor nationalizate, inclusiv fostii proprietari care locuiesc in aceste imobile, devin din momentul nationalizarii, chiriasii Statului.
ART 7 Imobilele nationalizate prin efectul prezentului decret trec in administrarea Comitetului Provizoriu al Sfatului Popular al comunei pe al carei teritoriu se afla.
ART 8 .Se pedepsesc cu 5-10 ani munca silnica si cu confiscarea averii, cei care vor vatama, distruge sau instraina, prin orice mijloace, bunuri sau instalatiuni supuse nationalizarii, precum si cei care vor zadarnici sau vor incerca sa zadarniceasca nationalizarea prevazuta de prezentul decret.
ART 9 Infractiunile la prezentul decret se constata, se urmaresc si se judeca potrivit decretului Nr. 183 din 30 Aprilie 1949, pentru sanctionarea infractiunilor economice.
ART 10 Comitetele Provizorii ale Sfaturilor Populare vor ingriji ca drepturile Statului izvorand din prezentul decret, sa fie inscrise in formele prevazute de lege.
ART 11 Cu aplicarea prezentului decret se insarcineaza Comisia de Stat pentru Aplicarea Legii Sfaturilor Populare.
ART 12 Prezentul decret intra in vigoare pe data publicarii lui.

Dat in Bucuresti la 19 Aprilie 1950.
3. CLADIRE   DE   IMPORTANȚĂ   DEOSEBITĂ-strategică

Cladirea Radiodifuziunii Craiova este o construcție  ce are stație de emisie radio deci strategică.
 Ea poate deveni deosebit importantă în caz de conflict, necesitate , război, revoluție. Fapt ce s-a întâmplat și în Revoluția Română din Decembrie 1989.
Oug95/2014, cere ca construcția , clădirea , de importanță deosebită să fie parte integrantă în acțiunile Revoluției Române din Decembrie 1989, nu neapărat orice  clădire ale Statului și un loc unde se găseau structurile regimului totalitar ci chiar clădiri publice în care acestea nu erau.
Nota telefonică a Ministerului Apărării Naționale, Nr. 39/ 22 decembrie 1989, ora 13.30: Se vor executa numai ordinele primite de la Ministrul Apărării Naționale. Față de cele ordonate, comandanții militari să asigure paza obiectivelor civile de importanță deosebită cu subunități înarmate, care să nu tragă decât în situația în care sunt atacate de grupuri înarmate cu arme de foc. Pentru stabilirea priorităților în asigurarea  pazei, comandanții militari să se pună de acord cu reprezentanții organelor locale. Militarii care asigură paza acestor obiective să poarte pe brațul stâng banderolă tricoloră.  Același ordin îl emite și conducerea Ministerului de Interne pentru unitățile sale.
Studuioul de Radiodifuziune Craiova a avut asigurată pază militară la Revoluție , ca obiectiv strategic , asigurată le MApN.
Toate intreprinderile de stat de importanță strategică  și interes național devin regii autonome conform Legii nr. 15/1990, lucru care se întâmplă și cu Societatea Română de Radiodifuziune.


Legea nr. 15/1990

Parlamentul României Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale

Text publicat în M.Of. al României.În vigoare de la 07 septembrie 1990

CAPITOLUL IIRegiile autonome

Art. 2. - Regiile autonome se organizează și funcționează în ramurile strategice ale economiei naționale - industria de armament, energetică, exploatarea minelor și a gazelor naturale, poștă și transporturi feroviare - precum și în unele domenii aparținînd altor ramuri stabilite de guvern.

Din Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor din 08.06.1994, avem  în
 ANEXA Nr. 2a) care exemplifică
CATEGORII DE IMPORTANȚĂ A CONSTRUCȚIILOR-
I. Categoria de importanță A - Construcții de importanță excepțională
1. Construcții cu funcțiuni deosebit de importante, a căror neîndeplinire implică riscuri majore pentru societate și natură, pe zone foarte extinse.
Exemple: reactoare nucleare, baraje înalte sau amplasate pe terenuri dificile, cu zone intens populate în aval.
2. Construcții cu caracter de unicat, cu valoare deosebită de patrimoniu.
Exemple: ansambluri și clădiri de cult sau alte monumente de arhitectură propuse pentru a fi înscrise în patrimoniul cultural mondial.
II. Categoria de importanță B - Construcții de importanță deosebită
1. Construcții cu funcții importante, a căror neîndeplinire implică riscuri majore pentru societate și natură, pe zone limitate
Exemple: construcții din industria chimică; căi ferate, șosele, poduri, porturi și aeroporturi de interes național; baraje pentru acumulări mari de apă; construcții social-culturale cu aglomerări mari de oameni; stații de emisie de radio și televiziune.
2. Construcții cu valoare deosebită de patrimoniu sau care adăpostesc asemenea valori.
Exemple: monumente de arhitectură, situri istorice, muzee, arhive și biblioteci de importanță națională
III. Categoria de importanță C - Construcții de importanță normală
1. Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire nu implică riscuri majore pentru societate și natură.
Exemple: clădiri de locuințe cu mai mult de două niveluri; construcții industriale și agrozootehnice curente; construcții social-culturale care nu intră în categoriile de importanță A și B.
2. Construcții cu caracteristici și funcțiuni obișnuite, dar cu valori de patrimoniu.
Exemple: clădiri de cult; muzee de importanță locală.
IV. Categoria de importanță D - Clădiri de importanță redusă
Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire afectează un număr redus de oameni.
Exemple: clădiri de locuințe parter sau parter și un etaj; dependințe gospodărești; construcții provizorii.
Se știe că din 1986 trupele de Securitate au fost integrate în Securitatea Statului.
Aceste trupe au avut rolul de a pazi  obiectivele strategice  precum RADIOTELEVIZIUNEA ROMÂNĂ printre care și Studiourile Teritoriale de Radio  ca și studiourile centrale..  
Trupele de jandarmi au preluat funcția acestor trupe de securitate  și astăzi le regăsim  la paza obiectivelor conform legii.Hotărârea nr. 1486/2005 . Aici regăsim : 
   II. OBIECTIVE DE INTERES STRATEGIC :
C. Alte obiective: 
   1. Societatea Română de Televiziune; 
  2. Societatea Română de Radiodifuziune care are în subordine Radiodifuziunea Română și sediile Studiourilor de Radiodifuziune.


Guvernul României /Hotărârea nr. 1486/2005 privind asigurarea pazei și protecției obiectivelor, bunurilor și valorilor cu efective de jandarmi / Text publicat în M.Of. al României. În vigoare de la 11 ianuarie 2006

Art. 1. -

Se asigură paza și protecția cu efective de jandarmi, cu exceptare de la plată, la obiectivele prevăzute în anexa 1.

Din Anexa1
   II. OBIECTIVE DE INTERES STRATEGIC 
   A. Obiective nucleare 
   1. Societatea Națională "Nuclearelectrica" S.A. - Unitățile I, II și III, Cernavodă; 
   2. R.A.A.N.-Sucursala de Cercetări Nucleare Mioveni - Pitești; 
 3. C.N.Uraniu S.A. Feldioara (Uzina R); 
   4. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare I.T.I.M. Cluj-Napoca; 
   5. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice - I.C.S.I. Râmnicu Vâlcea; 
   6. Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară - Horia Hulubei; 
   7. R.A.A.N.-ROMAG PROD Drobeta Turnu Severin. 
   B.C.N. Romarm - S.A.: 
   1. Depozitul de Explozivi Găvănel; 
   2. Depozitul de Produse Speciale Gheorgheni; 
 3. Depozitul de Produse Speciale Vlădeni; 
   4. Depozitul de Produse Speciale Dejani; 
   5. Depozitul de produse speciale Vinerea. 
   C. Alte obiective: 
   1. Societatea Română de Televiziune; 
   2. Societatea Română de Radiodifuziune; 
 3. Paza, protecția, supravegherea și intervenția la conductele magistrale de transport produse petroliere, țiței, gazolină, etan condensat, gaze naturale, echipamentele și instalațiile aferente acestora, utilizate de operatorii licențiați S.C. CONPET S.A. și S.C. PETROTRANS S.A.; 
   4. Paza transportului corespondenței clasificate în zonele de responsabilitate ale secțiilor județene de informații în cooperare cu structura specializată a Serviciului Român de Informații; 
   5. Regia Autonomă "Monitorul Oficial" București (2 obiective). 
   III. LOCALURILE MISIUNILOR DIPLOMATICE ȘI ALE UNOR AGENȚII ȘI REPREZENTANȚE ECONOMICE STRĂINE 
   - 162 obiective (inclusiv cele 14 obiective asigurate în cooperare cu Serviciul Român de Informații). 
IV. SEDIILE UNOR ORGANISME ȘI ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE 
   1. Sediul Ambasadei Uniunii Europene; 
   2. Reședința Ambasadorului Uniunii Europene; 
   3. Casa O.N.U.; 
   4. Sediul B.E.R.D.; 
   5. Organizația Internațională pentru Migrație; 
   6. Sediul Băncii Mondiale; 
   7. Sediul Înaltului Comisariat O.N.U. pentru Refugiați; 
8. Reședința reprezentantului U.N.H.C.R.; 
   9. Sediul U.N.E.S.C.O. 
1954, 6 iunie, ora 15.00: „Aici studioul regional de radio Craiova.
Transmitem pe staţia de radio cu lungimea de undă de 206 metri. Dragi ascultători, bună ziua„. Emisiunea inaugurală a avut durata de o oră. Emiţătorul pe care s-a transmis începând din 6 iunie 1954 era amplasat lângă comuna gorjeană Turceni. Antena de la Turceni fusese construită de germani înainte de război şi foloseau un deal din preajmă drept „oglindă parabolică” pentru reflectarea semnalului. Programul Radio Craiova a fost transmis şi pe staţia de unde medii, cu lungimea de undă de 228 metri, amplasată în cartierul Belcineanu din Craiova.  
1989, 22 decembrie, ora 14.00: a fost difuzat în eter, după aproape cinci ani de tăcere, memorabilul mesaj: „AICI CRAIOVA LIBERĂ. Transmitem pe staţia de radio cu lungimea de undă de 540 demetri, frecvenţa de 558 KHz. Stimaţi ascultători, bine v-am regăsit!”*istoricul Radio Craiova, sait oficial.
Dăcă nu ar fi fost deosebit de importante  nu li se asigurau pază  militară la Revoluție și înainte un securist.
https://mariusmioc.wordpress.com/tag/iulian-toma/
Textul următor aparține lui Iulian Toma, fost conducător al Direcției de Radio-Televiziune Timișoara.
La ora 13, Studioul de radio Timişoara şi-a reluat emisia după 5 ani de pauză cu imnul specific, atît de drag timişorenilor, după care au intrat în emisie în direct cei care conduseseră atîtea zile şi nopţi mitingurile revoluţionare din balconul Operei.
Am hotărît atunci ca aceste emisiuni să fie difuzate pe frecvenţa de 630 Khz, pe cel mai mare emiţător din această zonă, astfel ca mesajele Timişoarei s-au auzit pe aproape jumătate din ţară.

La ora 14 a intrat în emisie şi studioul din Craiova, pe un alt emiţător de mare putere, care ducea mesajele revoluţionarilor timişoreni pînă la Marea Neagră.Iulian Toma: Radioul Liber Decembrie 23, 2014




4 . în care se găseau structurile regimului totalitar

Statul totalitar îşi rezervă, dublu monopol:
A- monopolul mijloacelor de forţă,
B monopolul mijloacelor de convingere. Toate mijloacele de comunicare - radioul, televiziunea, presa - sunt dirijate şi comandate de Stat şi de reprezentanţii acestuia.

A. Securitatea    
Anul 1968 aduce o no restructurare a trupelor de securitate, prin prevederile legilor nr. 23 24 din 25.06.1968. Cu această dată, trupele de securitate se împart în trupe de intevenție  și trupe de pază.
Conform acestui act normativ, din Ministerul de Interne făceau parte securitatea, miliția, trupele de securitate, trupele de pompieri, penitenciarele și arhivele statului.
În acest context toate unitățile de trupe de securitate, indiferent de organizarea și de specificul misiunilor, intrau în subordinea Comandamentului Trupelor de Securitate.
Principalele misiuni ale unităților trupelor de securitate erau:
· să asigure, la nevoie, menținerea ordinii publice;
· să asigure paza unor obiective de importanță  deosebită, prin hotărâri ale Consiliului de Miniștri;
Astfel, prin Ordinul M.I. nr. 02263 din 01.11.1984, trupelor de securitate le reveneau următoarele misiuni:
· participă la îndeplinirea unor misiuni speciale, privind apărarea securităii statului;
· participă la asigurarea securității obiectivelor de siguranță excepțilonală;
· participă la asigurarea ordinii pe timpul desfășurării unor manifestații cu ocazia sărbătorilor naționale, a vizitelor unor conducători de partid și de stat din alte țări precum și a unor activități protocolare și adunărilor populare;
· participă la paza și apărarea permanentă sau temporară  a unor raioane cu destinație  specială, comunicații și transporturi de importantanță excepțională și deosebită;
Direcția Generală de Tehnică Operativă (DGTO) era un serviciu important pentru activitățile Securității. A fost constituit, cu sprijinul KGB, la mijlocul anilor '50 și avea rolul de a monitoriza toate mijloacele de comunicare electronice și telecomunicațiile din țară. 
Studiourile terioriale au intrat de la înfințare în atribuția de supraveghere a Securității. Dar securiștii s-au confruntat adesea cu mari probleme privind această supraveghere. Probleme mari ridicau racolarea de informatori, calitatea acestora dar și tehnica de supraveghere radio de slabă calitate și necompetitivă . Acest lucru este consemnat în rapoartele lor mereu.Astfel Securitatea Statului nefăcând față controlului total și sigur în aceste clădiri strategice , conducerea PCR (cabinetul 1, 2) pentru emisia radio teritorială a preferat să o anihileze total și a dispus abuziv ca acestor Studiouri teritoriale să li se sigileze emisia.
Desigur acest sigiliu a fost lesne de distrus din punct de vedere fizic ,  acest fapt este dovedit chiar de pornirea teritorialelor la Revoluție.  Însă menținerea sigiulului pe o periadă atât de lungă s-a putut face numai sub controlul permanent al Securității, sub amenințarea forței armei.
Dl. Ing.șef Stuparu , în ziua de 22 decembrie 1989,  mi-a spus imediat ce am pătruns în Studiou , explicându-mi instalațiile , că un securist fusese în sediul Studioului teritorial  toată dimineața , dar datorită faptului că i s-a atras atenția că se va întâlni cu cetățenii furioși care vor veni să  ocupe Studioul , urmau să-l linșeze, a preferat să plece imediat ce s-a auzit că vin cetățenii Craiovei către Studioul terilorial. Meritul pentru convingerea securistului Studioului  este al dl. Ing . Stuparu. Alexandru ,altfel puteau avea loc confruntări sângeroase, iar noi chiar nu aveam arme, riscând să fim omorâți pur și simplu..
 Practic în acest obiectiv strategic se găseau structurile de forță înarmate ale statului totalitar.
B . monopolul mijloacelor de convingere. Toate mijloacele de comunicare - radioul, televiziunea, presa - sunt dirijate şi comandate de Stat şi de reprezentanţii acestuia.
Radioteleviziunea Română devine organ de partid si de stat (art.1)unealta ascultătoare a regimului (art5,6, 12) în intregul ei, adică sediul central si studiourile teritoriale , ca unități în subordonate (art.12)și componente.(art.17) Aproape toți angajații făceau parte din Comitetul Național  al Rtv .
Cum este precizat de Decretul nr. 473/1977 privind organizarea și funcționarea Radioteleviziunii RomâneText publicat în M.Of. al României.În vigoare de la 26 decembrie 1977 până la 17 iunie 1994, fiind abrogat prin Decret-lege 136/1990 și înlocuit de Lege 41/1994;

Art. 1. -

Radioteleviziunea Română are sarcina de a contribui prin întreaga sa activitate la înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului nostru, la transpunerea în viață a Programului Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism.

Art. 5. -

Radioteleviziunea Română, organ de partid și de stat, își desfășoară activitatea sub conducerea nemijlocită a Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri.

Art. 6. -

Radioteleviziunea Română asigură aplicarea prevederilor hotărîrilor Comitetului Central al Partidului Comunist Român, legilor, decretelor și altor acte normative, referitoare la domeniul său de activitate.

Art. 12. -

Radioteleviziunea Română este condusă de Consiliul Național al Radioteleviziunii Române, organ deliberativ cu caracter larg reprezentativ, care își desfășoară activitatea sub îndrumarea directă a Comitetului Central al Partidului Comunist Român.
Consiliul Național conduce întreaga activitate de radio și televiziune, elaborează liniile directoare în conformitate cu politica partidului și statului nostru, cu indicațiile conducerii de partid și de stat și răspunde pentru conținutul politic și ideologic, nivelul artistic și publicistic al programelor.

Art. 14. -

Consiliul Național al Radioteleviziunii Române se compune din:
a) președinte și vicepreședinți, directorul general al Radioteleviziunii Române și directorii generali adjuncți;
b) reprezentanți ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, uniunilor de creație, Consiliului Culturii și Educației Socialiste, Ministerului Educației și Învățămîntului, Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale, Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Consiliului Național al Femeilor din România, Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, Consiliului Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România, Consiliului Național al Organizației Pionierilor, Academiei "Ștefan Gheorghiu", Academiei de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România, Consiliului Oamenilor Muncii de Naționalitate Maghiară din România, Consiliului Oamenilor Muncii de Naționalitate Germană din România, Asociației oamenilor de artă din instituțiile teatrale și muzicale, Consiliului ziariștilor, precum și al altor organe și organizații centrale;
c) oameni ai muncii care lucrează în unități de producție din industrie și agricultură, din alte sectoare ale vieții economico-sociale, al căror număr să reprezinte circa o treime din totalul membrilor consiliului;
d) activiști de partid, oameni de știință, cultură și artă, conducători ai unor unități de învățămînt și cultural-artistice;
e) redactori șefi și directori din aparatul Radio-televiziunii Române.
Componența Consiliului Național al Radioteleviziunii Române se aprobă de Comitetul Central al Partidului Comunist Român.
Numirea Consiliului Național se face prin decret prezidențial.
Președintele Consiliului Național al Radioteleviziunii Române este un secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și se numește prin decret prezidențial.
În lipsa președintelui, atribuțiile acestuia se îndeplinesc de unul dintre vicepreședinți, desemnat de președinte.

Art. 16. -

Consiliul Național al Radioteleviziunii Române, în întregul său, și fiecare membru în parte răspund în fața Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru întreaga activitate a Radioteleviziunii Române; fiecare membru al consiliului răspunde în fața Consiliului Național și a președintelui acestuia pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i sînt încredințate.
Art. 17. -
În vederea asigurării unui înalt nivel de exigență politico-ideologică și competență profesională față de conținutul și calitatea programelor, Consiliul Național constituie comisii pe domenii care vizionează și audiază emisiunile de televiziune și de radio mai importante, filmele, serialele de televiziune și spectacolele artistice și avizează difuzarea lor. Comisiile discută și soluționează eventualele divergențe dintre autori și interpreți, pe de o parte, și redacțiile Radioteleviziunii, pe de altă parte.
Comisiile sînt formate din membri ai Consiliului Național, precum și din activiști de partid și de stat, reprezentanți ai uniunilor de creație, alți oameni de știință, cultură și artă, specialiști, oameni ai muncii, în funcție de necesități, potrivit domeniului de activitate.
Comitetul Central al Partidului Comunist Român era denumirea organului central executiv al Partidului Comunist Român. , iată și RTv este organ al pcr pe domeniul său de activitate .

Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 18 iunie 1994
Formă aplicabilă de la 27 decembrie 1999

Art. 48. -

(1) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege.
(2) Bunurile Radioteleviziunii Române se preiau de Societatea Română de Radiodifuziune și de Societatea Română de Televiziune, pe bază de proces-verbal, în termen de 90 de zile de la numirea consiliului de administrație.
(3) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul-lege nr. 136/1990 privind unele măsuri referitoare la Radioteleviziunea Română, Decretul nr. 29/1975 privind acordarea unor indemnizații speciale, precum și orice alte dispoziții contrare.

ANEXA Nr. 1

SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE







SITUAȚIA CLĂDIRILOR ȘI A TERENURILOR

Localitatea
Adresa imobilului
Actualul deținător

1
2
3

A.
București
1.
Str. General Berthelot nr. 60-64 Sediul Radiodifuziunii, format din 3 corpuri și sala de concerte:
Radiodifuziunea Română




- corpul A 8.530 m2 - 2 subsoluri, parter și 6 etaje





- corpul B 6.436 m2 - subsol, parter și 10 etaje





- corpul C 5.914 m2 - subsol, parter și 6 etaje





- corpul vechi 4.692 m2 - subsol, parter și 4 etaje





- sală de concerte 10.530 m2 - subsol, parter și etaj





Teren 9.200 m2




2.
Str. General Berthelot nr. 71





- Clădire formată din subsol, parter și 2 etaje





- Magazie și baracă metalică





Teren 585 m2




3.
Str. Plevnei nr. 20 bis





- Clădire garaj cu suprafața desfășurată de 1.594 m2





Teren 1.776 m2




4.
Str. Buzești nr. 26





- Clădire formată din 3 corpuri:





- corpul A - 21 m2 clădire





- corpul B - 314 m2 magazii





- corpul C - 112 m2 magazii





Teren 1.059 m2


B.
Cluj-Napoca
1.
Str. Donath nr. 160
Studioul de Radiodifuziune și Televiziune Cluj




- Clădire compusă din subsol, parter și etaj




- Garaj





Teren 10.178 m2


C.
Constanța
1.
Vila nr. 1 Mamaia
Studioul de Radiodifuziune Constanța




- Clădire compusă din demisol, parter și etaj




Teren 1.674 m2


D.
Craiova
1.
Str. Știrbei Vodă nr. 3
Studioul de Radiodifuziune Craiova




- Clădire compusă din demisol, parter și etaj, cu o suprafață construită de 425 m2




- Garaj de 119 m2





- Clădire cu dependințe și subsol de 84 m2





- Cabină portar, în suprafață de 7 m2, și un foișor de 2,6 m2





Teren 1.640 m2




2.
Str. Lotrului nr. 6





- Garaj





Teren 315,6 m2


E.
Iași
1.
Str. Lascăr Catargi nr. 44
Studioul de Radiodifuziune și Televiziune Iași (spații de emisie și de producție și spații redacționale)




- Clădire cu subsol și parter




- Două garaje




Teren 1.387 m2



2.
Str. Pinului nr. 6





- Garaj





Teren 295 m2


F.
Timișoara
1.
Str. Pestalozzi nr. 14
Studioul de Radiodifuziune și Studioul de Televiziune Timișoara (spații de emisie și de producție și spații redacționale)




- Clădire compusă din demisol, parter și 4 etaje, în suprafață de 1.000 m2




- Garaj-anexă de 252 m2




- Platformă garaj auto de 980 m2




Teren 4.291 m2

G.
Târgu Mureș
1.
Bd 1 Decembrie 1918 nr. 109
Studioul de Radiodifuziune Târgu Mureș




- Clădire compusă din parter și etaj, cu o suprafață de 1.392 m2




- Garaj în suprafață de 117 m2





- Magazie cu o suprafață de 56 m2





- Cabină portar, în suprafață de 4 m2





Teren 2.859 m2

Art. 1. - 

Se înființează Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, ca servicii publice autonome de interes național, independente editorial, prin reorganizarea Radioteleviziunii Române.

Art. 2. - 

Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune sunt persoane juridice, au sediul în municipiul București și își desfășoară activitatea sub controlul Parlamentului, în condițiile prezentei legi și în conformitate cu convențiile internaționale la care România este parte.

Legea nr. 124/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune

Art. 34. -

(1) Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune pot avea în structura lor studiouri teritoriale și alte unități funcționale autonome, fără personalitate juridică, necesare realizării obiectului specific de activitate, cărora li se acordă competențe în domeniul tehnic, economic, comercial, administrativ, financiar, precum și delegare în probleme juridice.
(2) Studiourilor teritoriale li se atribuie frecvențe cu acoperire zonală, în condițiile legii.
(3) Coordonarea activității studiourilor teritoriale în cadrul celor două societăți se va realiza de către departamentele distincte aparținând fiecărei societăți în parte.
Din istoric

Din-http://www.srr.ro/Istoric - Societatea Română de Radiodifuziune

 În anii ’80, Radioteleviziunea, aflată sub controlul direct al statului din 1948, în urma decretului de naţionalizare, începe să resimtă acut presiunile statului.

Din-http://www.srr.ro/Istoric -

 Societatea Română de Radiodifuziune

Radio Oltenia Craiova a luat naștere în 1926, când s-a transmis prima emisiune radiofonică din regiune și una din primele din România.  A primit un sediu și recunoaștere de la Comitetul de Radio de pe lângă Cabinetul de Miniștri abia în 1952, iar de atunci transmit cele mai importante știri, muzica de calitate și reportaje de interes pentru românii din Craiova.
Adresă: Bulevardul Stirbei Voda, nr.3, Craiova, cod 200352, România
Tel.: 0251 / 408612
Web: www.radiocraiova.ro
Email: office@radiocraiova.ro
Facebook:www.facebook.com/pages/Radio-Romania-Oltenia-Craiova/508706319195546
1952, 13 decembrie: Consiliul de Miniştri prin hotărârea nr. 417, a autorizat înfiinţarea unor comitete regionale de radio, pe măsura intrării în funcţiune a unor noi emiţătoare.
1953, Ianuarie: comitetul de Radio, de pe lângă Consiliul de Miniştri, decide amenajarea Casei Radio din Craiova, în imobilul din strada Ştirbei Vodă, nr.3. (Prin aceeaşi hotărâre se stabilea şi amenajarea caselor radio de la Cluj şi Timişoara).
1954 ESTE ANUL INFINTARII STUDIOULUI DE RADIO CRAIOVA , UNDE S-A EMIS CU APROAPE 2 ANI INAINTEA DE RADIO BUCURESTI care emite  programul II de  la  sediul nou, deoarece  cel vechi din str.D-ral Berthlot nr. 41  a fost  distrus  pe 24 august 1944!
§ 6 iunie 1954 , ora 15.00: „Aici studioul regional de radio Craiova. Transmitem pe staţia de radio cu lungimea de undă de 206 metri. Dragi ascultători, bună ziua„. Emisiunea inaugurală a avut durata de o oră. Emiţătorul pe care s-a transmis începând din 6 iunie 1954 era amplasat lângă comuna gorjeană Turceni. Antena de la Turceni fusese construită de germani înainte de război şi foloseau un deal din preajmă drept „oglindă parabolică” pentru reflectarea semnalului. Programul Radio Craiova a fost transmis şi pe staţia de unde medii, cu lungimea de undă de 228 metri, amplasată în cartierul Belcineanu din Craiova.
§ iulie: s-au făcut primele înregistrări muzicale pe teren, cu solişti, formaţii, tarafuri şi ansambluri folclorice din diferite localităţi.
1970  Este pus în funcţiune emiţătorul de la Tg.Jiu, cu frecvenţa de 558 KHz, lungimea de undă de 538 metri. Puterea acestuia era de 400 KW, ceea ce a permis o recepţie excelentă în toată Oltenia, în vestul Munteniei şi în zonele de peste Dunăre.
Documentele arată că se păstra încă titulatura de Studioul Regional de Radio Craiova.
Mai târziu, pentru o vreme, studiourile din ţară au fost considerate „teritoriale”.
1971, Radio Oltenia Craiova are acoperire teritoriala în judetele Dolj, Gorj, Mededinti, Olt, Vâlcea, si la sud de Dunare, pe Valea Timocului sârbesc si din nord-vestul Bulgariei.
1979. Cenzura ... ce arată că în Studioul de Radio acșionau conform legii structurile menite să dea ascultare Partidului unic.  Se taie încă un „nod gordian”: intrarea în direct a redactorilor, dar cu condiţia respectării întocmai a textelor prezentate la viză, la emisiunea „Actualitatea radio”; mai întâi o jumătate de oră, apoi o oră, între 15.00-16.00.
1985 ,  ianuarie, 12: închiderea postului.
1989,  22 decembrie, ora 14.00: a fost  difuzat în eter, după aproape cinci ani de tăcere, memorabilul mesaj: „AICI CRAIOVA LIBERĂ. Transmitem pe staţia de radio cu lungimea de undă de 540 de metri, frecvenţa de 558 KHz. Stimaţi ascultători, bine v-am regăsit!”.
TOATE  SEDIILE    SOCIETĂȚII ROMÂNE  DE  RADIODIFUZIUNE ,
 de astăzi  , AU FOST RECUNOSCUTE DE LEGEA 341 /2004 , PRIN ADIMITEREA  DE LUPTĂTORI  AI REVOLUȚIEI  ROMÂNE ,  FIX PENTRU  CĂ  AU FOST OBIECTIVE  DE   IMPORTANȚĂ  VITALĂ, STRATEGICĂ, PENTRU REGIMUL COMUNIST.ORI TOATE  OBIECTIVELE STRATEGICE  SUNT ȘI DE IMPORTANȚĂ DEOSEBITĂ..
Pentru Revoluție ele s-au dovedit nu numai soluția salvatoare , dar și eliberatoare , sursă de libertate.
 Dacă vital înseamnă ceva fără de care cineva moare, deci deosebit de important, din vitale pentru regim , ele devin vitale pentru Revoluție în toată țara și prin ocuparea lor de cetățeni neangajați.
Totalitarismul s-a manifestat drastic ÎN STUDIOURILE de  RADIODIFUZIUNE  prin  și suprimarea emisiei. Acest fapt sa datorat în special incapacității Securității de a le controla suficient, pentru că puteau deveni incontrolabile cu emisia deschisă, față de capitală unde resursa umană a informatorilor securității era mai bună în raport cu  nevoile de acoperire, s-a recurs la acestă soluție  de compromis, tăind româânilor și posibilitatea  de a vorbi , de parcă puteau din pricina cenzurii teribile.Ori regimul ceaușist  a culminat prin o puternică centralizare a puterii și necesitate de controla tot. De aceea a fost important să tacă defnitiv acestea, decât să cadă cu ușurință în mâna ,,dușmanilor  poporului”.Regimul a durat peste 20 de ani, din care doar  4 ani  țara a rezistat  fără funționarea tertorialelor, alături de suprimările de multe feluri aduse  vieții  românilor .Deci regimul se baricadează în capitală , pentru că resimte că emisiunile tertoriale lor pot scăpa de sub control .  
§ ianuarie, 12: Se produce închiderea postului, ADICĂ CHIAR DIN TOATE REGIONALE!
Din istoricul Radiodifuziunii din România rezultă că începuturile Radiodifuziunii a fost în afara Bucureștiului, iar distrugerea celui central, din București a lăsat țara  practic fără Studiouri le de Radio.
  La un an,după închiderea teritorialelor radio,  în 1996 trupele de Securitate trec sub comanda directă a Departamentului Securității Statului, misiunile lor devin tot mai împovărătoare și mai dificile, tocmai pentru că acest Departament al Securității avea o acută lipsă de personal , mai ales pentru teritoriu. Din câte rapoarte am citit eu, această lipsă este invocată permanent alături de tehnică ce pare sau este permanent depășită.

După al doilea  război  mondial,  puterea Republicii Populare Române  înțelege că  în afara studioului central trebuie să aibă și un sistem regional pe care il pune la punct aproape simultan cu cel central . Defapt mai ele pornesc mai devreme in 1954 la Cluj și Craiova decât , programul central emis din noul sediu , actualul sediu al Radiodifuziunii Române.

Așa că puterea comunistă  înțelege că are nenoie de un sistem dispersat pe toată suprafața tării, astfel încât să fie pregătită mai bine în caz de necesitate sau război decât a fost  Monarhia în 1944,
Și cu toate acestea...

Deci  nu se poate delimita net, fără echivoc importanța unui post , fie din capitală sau  regional, pentru că nu contează cât de mare sau ce arie de acoperire are , ci mai degrabă dacă este lovit, calamitat sau manipulat.
Desigur postul din București este , putermic ca emisie dar la rândul lui depinde de o rețea întinsă de relee  dispuse în afara capitalei, pe întinsul țării, care să împrăștie semnalul radio. Dacă acele releee  sunt distruse  , sunt sabotate , semnalul se va restrânge la cele disponibile ca și pentru cele teritoriale.

 Si GOLIAT a fost un războinic puternic, imens  , dar a fost doborât ușor cu  picepere de către DAVID , care deși foarte tânăr și  mic de statură încă , fără experiență în războie , dar cu multă credință și pricepere a dat lovitura decisivă!
Deci nu mărimea  fizică contează.

Teoria că teritorialul de Radio nu este deosebit de important pentru regimul comunist este o constatare superficială , lipsită de viziune strategică .
El tocmai pentru asta a fost întreținut ,,de exemplu pentru calamități cum a fost cutremurul din  4 martie 1977 și pentru a preveni  o răzmeriță imprevizibilă pe un post de radio de stat, fapt ce ar fi compromis major Statul totalitar comunist , fapt ce s-a și întâmplat.
Se pare că la această lovitură Ceaușescu s-ar fi  și așteptat.
Pentru a scufunda o barcă, e suficientă o mică spărtură..etc, iar ce părea mic , poate devini extrem de inportant.
Cea mai puternică manipulare a avut loc prin transmisiunile posturilor centrale , chiar și pe timpul Revoluției , nu numai pe timpul comuniștilor, când de bază în special era cenzura , în afara propagandei de partid.
  
IGNORAREA , excluderea  STUDIOULUI  DE  RADIODIFUZIUNE  DIN  CRAIOVA , din pricină că il revendică un singur luptător,  până și în instanță ,  este o decizie  ce nu lovește doar în interesele mele pecuniare , precum se crede,  ci chiar în esența a ce a însemnat Revoluția.
Acest fapt poate deveni extrem de periculos pe cât de banală pare de întărit decizia ce i s-a dat acestui obiectiv-că nu ar fi ; clădire publică?!de importanță deosebită?!, că în el nu se găseau structurile statului totalitar, că nu este asemenea Radiodifuziunii Române sau CCPCR sau Operei Timișoara, sau Baricadei Inter sau CJPCR ,Casei de Cultură Sibiu , Consiliului orășenesc Caransebeș pentru desfășurarea Revoluției Române din Decembrie 1989.
Așa este , este un obiectiv diferit, altfel în asemănarea sa cu celelalte , dar are o mare asemănare ; și prin el Revoluția a învins,  prin acest Studiou teritorial românii au auzit punctele Revoluției înainte de a se auzi de la la București.
 Acesta este un adevăr greu de probat pentru că structurile care au preluat funcțiile Securității  au trecut  aceste documente radio sub tăcere.

   Revoluția a demonstrat că Direcția de Radiodifuziune Timișoara din care făcea parte și Studioul de RadioTeleviziune  din Craiova în Decembrie 1989 , a pornit emisia fără să ceară acceptul la București ,fapt ce a făcut mai greu conectarea cu emisia la nivel național precum a menționat și directorul de la aceea vreme a Radiodifuziunii din București de la ceea dată. Studiourile pot emite independent de Studioul din București, deci emisiunile lor nu pot fi constrolate total, cel puțin la aceea dată nu.  

La Revoluție  au fost alături de cel din Timișoara  în  22 decembrie 1989 pentru a susține Revoluția ,  asupra celor ce le-au ocupat s-a tras încă din aceeași dată 22 dembrie 1989, că toate au fost sub controlul strict al cenzurii si Securității regimului comunist dictatorial și câte alte multe asemănări sunt , greu de enumerat.
În consecință , rog onorata instanța  să constate că  Studioul de Radiodifuziune  Craiova  este  asemenea  cu  Radiodifuziunea Română , dar și cu alte obiective admise.
Rolul strategic al Radiodifuziuni , al tuturor locațiilor acestora este  bine stabilit , toate au fost  deosebit de importante și în regimul comunist și acum.
Dacă Studiourile nu erau importante , nu le sigilau emisia ci pur și simplu le dezmembrau, le goleau  de echipamente și le dădeau altă funcționalitate .
Odată cu cenzurarea lor a crescut și oprimarea cetățenilor prin restrângerea și mai puternică a libertăților , Ceaușescu impunandu-și mai atroce politica dictatorială și statul său devine mai totalitar .
Radio București rămâsese singurul canal de comunicare a puterii regimului ceaușist mai ușor de controlat, în capitală , unde a fost centralizată puterea , iar restul țării adusă la tăcere pentru a rămâne sub controlul puterii și împrimarea fricii și întărirea caracterului dictatorial , de teroare rece dechisă către toată populația.
Ceașescu își dorea un singur post baricadat în Casa Poporului!

NICOLAE DUMITRU , director general adjunct al SRR, general MApN 

Spune într-un interviu:
"Ceauşescu dorea să aibă emisia în mână, să fie totul centralizat. Am întrebat: " Bine, atunci ce se întâmplă cu România, dacă între orele 24 şi 6 dimineaţa rămâne complet izolată?"
De aceea Revoluția a inceput din marginile tării : Iași, Timișoara , iar prima emisie Radio din teritoriu apare la ora 14  a zilei de 22 Decembrie 1989 atât la Timișoara cât și la Craiova.
 Inginerul Șef al Radiodifuziunii din București de la aceeea dată recunoaște că pornirea emisiunii în aceste Studiouri teritoriale a fost extrem de importantă , deoarece se putea instala panica prin tăcerea acestor teritoriale  ca și cum regimul comunist mai deținea  puterea și controlul.
Deschiderea lor a insemnat :
-neascultarea  puterii , eliberarea de frică, ignorarea ordinelor dictatorului,
-libertatea și chiar eliberarea cuvântului către toți românii.
-Fără ele era posibil ca Revoluția șă fie un război civil.
 Studiourile teritoriale  de Radiodifuziune au fost extrem de importante pentru caracterul Revoluției, pentru restabilirea pacii sociale., desigur asta a depins și de cei ce auu acșionat cu ajutorul lor .Cu  ajutorul lor s-a echilibrat starea de război care se declanșase în capitală ,și în țară, războiul electronic, gestiona panica.
De mentionat ca la Craiova era comandamentul Armatei a 3-a care avea ca zona de responsabilitate Banatul si Oltenia. Tot la Craiova avea comandamentul si Divizia 2 Mecanizata, subordonata Armatei a 3-a. Din acest motiv, la marginea Craiovei era dispus regimentul 51 rachete AA/KUB, care in jurul orei 22:00 a deschis focul impotriva tintelor aeriene, fara a dobori nimic. De remarcat faptul ca in cazul rachetelor KUB, motorul lor nu porneste doar cind comandantul bateriei da comanda de lansare, mai e nevoie si ca pe ecranul radar de dirijare sa existe semnalul electronic al unei tinte aeriene reale.
 Aceast fapt a devenit știre , care putea provoca panică , dar cunoscund clar că era un atac simulat ,nu o știre care să aibă  conșinut real ddeci clar panicard, pentru că în secret auzisem discușia dintre ofițerii MApN  care erau amplasași la Studioul de Radio.   
Încălcarea dispozițiilor dictatorilor a constituit un act de eroism din partea personalului tehnic dar și a celor ce au luat cuvântul pentru Revoluție.
Un obiectiv strategic al statului român , este cu această ocazie aruncat în derizoriu, comparat la nesfârșit cu nimicul , invizibil că era clădirea unei instituții publice , important , dar nu a fost deosebit  cu toate că ar fi strategic , dar nu se vede scris în Art.31  Mai întreb încă o dată: unde se vede scris Casa de Cultură Sibiu, baricada,  și altele asemenea pe care Oug 95/2014 nu le pomenește?
Ele s-au trecut pe măsură ce s-a cerut iar comisia le-a admis pe criterii de ea știute ,  căci în unele cazuri se apelează la sinonimii cât mai largi , precum la baricadă, iar la Radio Craiova nu se admite niciuna.
Studiouri  de  Radiodifuziune  în  multe  orașe ar fi fost bine să mai fie , la Revoluție!
De aceea s-a și extins rețeau de regionale, ba chiar s-au înființat și posturile private de radio , ba chiar  de televiziune după Revoluție, astfel încât acum avem opțiuni din belșug!
Deschiderea emisiunii radio în teritoriale  la Revoluția are o semnificație majoră pentru Revoluție dar și pentru realitățile zilelor noastre , unde diversitatea ofertelor produselor mass-media constituie un factor activ de progres social și al gradului de libertate garantat prin obținerea democrației.




Cu respect, Cojocaru Liliana                                  Data:
10 Aprilie 2018


               













Doamnei  Președinte a Tribunalului   București